P- Poti

Uita-te la mine.
Uita-te la mine.
Nu-ti lua nicio secunda ochii de la mine, ramai hipnotizat de ei.
Asculta-ma.
Fa ceea ce-ti voi spune.
Fara sa te gandesti la consecinte, la ce-i acolo jos, ce te asteapta, la ce va trebui sa faci.
Doar..
Sari.

O- Odata

Buna. Nu ne cunoastem, nici n-am avea de unde. Si oricum, chiar daca ne-am stii, tot nu ne-am place. Ne plac lucruri diferite si vedem lumea altfel, nu credem in aceleasi lucruri si poate ca nici n-o s-o facem vreodata. De asta e mai bine ca nu ne stim.In fine. Daca tot am sunat, poti sa mi-l dai la telefon pe X? As vrea sa-i spun cateva vorbe, nu au foarte multa importanta, dar ceva in mine imi spune ca ar trebui sa i le spun. De fapt, simt ca o sa explodez eu daca n-o fac. E ca si cum am o bomba lipita de piept si o aud cum ticaie si ticaie si ticaie..non-stop..deja ma innebuneste sunetul asta pe care-l face. Iar daca nu vorbesc cu el acum, daca nu-i spun ce ma apasa, atunci bomba asta o sa explodeze. Si eu odata cu ea.. Cine stie cum ar fi atunci..
In fine, da-mi-l la telefon.Sa-i spun cat de dor imi e de el. Oh, nu de el el. De el de acum ceva timp. Patru ani mai precis. De baiatul ala cu scanteia aia in ochi, scanteie care ma innebunea, ma facea sa nu mai stiu de mine, sa dansez ca o disperata pe holuri, sa nu mai fiu atenta la nimic si sa vorbesc incontinuu de el ca si cum altceva n-ar mai exista pe lumea asta! Da..Stii ce mi-e mie cel mai greu? Sa ma trezesc dimineata. Doamne si ce chin.. Dar pana si asta a schimbat la mine! Ma trezeam la ore inumane ca sa ma duc in locul S si atunci cand deschideam ochii, ma simteam ca si cum nici n-as fi dormit. Totusi deloc obosita. Parca dormisem 14 ore, eram gata in 30 de minute si plecam. Nu ajugeam atat de repede pentru ca eram sigura ca n-o sa ne vedem chiar la prima ora a diminetii, dar stiam ca peste putin timp, privirile o sa ni se intersecteze si o sa-mi faca un semn sa-i sar in brate, iar eu exact asta as fi facut. Si ce imbratisare, Dumnezeule, corpurile noastre se contopeau in momentul ala, iar tot ce puteai sa auzi din atata vorbaraie erau rasetele noastre. OF si cat mai radeam.. Radeam tot timpul.. La cel mai mic lucru ne bufnea rasul ca doi cretini in mijlocul drumului si, frate, nici ca ne pasa ca se uita toata lumea la noi. Uneori, brusc, nici nu-mi dadeam seama cat de repede se intampla, ma lua in brate si ma cara aproape tot drumul. Tipam la el sa ma lase jos, sa mergem ca doi oameni normali, dar nu voia. Era taaare incapatanat.Nimic nu-l clintea. Imi place sa cred si acum ca poate am reusit uneori sa-i mai umbresc incapatanarea asta cand voiam eu ceva, dar sincer, nu-mi dau seama daca am facut asta. Ma rog, nu are importanta asta.
Mai vreau sa-i spun ceva. Vreau sa-i spun ca mi-e dor si tanjesc dupa saruturile lui de atunci. Astea de acum..nu mai sunt la fel. Sunt fade, parca nu mai sarut aceeasi persoana. Si mi-e sila. Da.Mi-e sila sa-l sarut pe el de acum, sa-i simt mana pe corpul meu, sa-i simt privirea asta stearsa, care nu-mi mai transmite decat un produs expirat de pe rafturile de la magazin. Doamne, intotdeauna m-au fascinat oamenii.. Te-ai gandit la cantitatea de sentimente pe care o simtim, la ce nivel suntem capabili sa ducem iubirea asta, cate putem sa suportam? Fizic mai ales. Pentru ca, iti spun, cand ma gandesc la el si-mi dau seama cat de mult l-am iubit, ma doare. Ma doare pieptul, ca apoi sa simt cum toata durerea se imprastie in tot corpul si ma simt paralizata. Ar trebui sa primim un premiu noi, cei care ne indragostim, cei care iubim, pentru ca avem puterea sa simtim dragostea la cel mai inalt nivel. Oricat de frumoasa ar fi ea, durerea vine la pachet.
Oaah, ia uite cat e ceasul! Iarta-ma ca te-am tinut atat la telefon si te-am innebunit cu atatea prostii. Simt ca si tu esti, ai fost sau sigur vei fi indragostit.In cazul in care esti, iti spun doar sa te pastrezi si pentru tine, sa nu te dai tot deodata, fii egoist si poate durerea o sa fie mai blanda cu tine. Daca ai fost, felicitari. Premiul ala nu-l poate avea oricine! Pentru ca, presupun ca stii, nu oricine e binecuvantat sa simta dragostea! Iar daca vei fi, vei fi. Si nu o sa poti face nimic in legatura cu asta. E nevoie numai de o privire si.. e vai de tine. Succes, atunci! Ne mai auzim, poate?

N-NU

Vorbeste-mi.
Nu.
Vreau sa fim din nou cum eram.
Nu.
Raspunde-mi.
Nu.
Lasa-ma sa te sarut.
Nu.
M-ai iubit?
Nu.
Ma mai iubesti?
Da.


tu..iar..

M- Mut

Nebunie, iubire, dispret, nevoie, imbratisare, liceu, ura, balcon, mb, serb, pauza, emotii, ameteala, priviri, jocuri, paris, rochia, lacrimi, pasi, hol, mov, fotbal, fuga, fug, fugi, melancolie, cantec, teatru, gol, asteptare, certuri, zambete, ochelari, antene, chiul, prieteni, impreuna, flori, inel, familie, telefon, dans, incredere, stres, teama, vis, magie, mare, cola, bronz, tarziu, tipat, geam, dimineata, bilet, goala, dor, lasitate, masti, te, iubesc, cu, tine, pentru, totdeauna.

Incerc, incerc din rasputeri sa leg cateva cuvinte despre tine si asta a fost tot ce am putut. Si ar mai fi fost...

L- Lumina

Intreaba-ma cum ma simt. Ce mai fac. Cum mai e viata mea, e roz, sar de pe un nor pe altul? Intreaba-ma daca respir iubire. Intreaba-ma daca v-as da tuturor. Intreaba-ma cate persoane as fi vrut sa ucid saptamanile astea. Intreaba-ma cate o sa mai vreau sa ucid.
Intreaba-ma daca sunt fericita, caci de aici porneste tot. O dai dracu de nota mica, te trezesti la ore inumane atat de odihnita de parca ai fi dormit 12,13 ore, te pisi pe el de ratb in zilele in care nu mergi cu masina la scoala, nu simti frigul!! Mm? Sunt fericita?
Intreaba-ma ce as face acum, unde m-as duce. Daca as pleca departe, departe, frate, de monotonia asta constanta, de atitudinea asta care ma inconjoara peste tot, de presiunea pe care o simt incotinuu..
Jur, jur, imi vine sa pun totul intr-un ghiozdan, tot ce nu mai vreau, si sa-l arunc in cea mai adanca prapastie. Si sa nu-l mai vad, sa nu mai dau de el in viata meeea..
Si apoi sa fug catre luminita aia, dada, aia de care se tot zice ca ar fi luminita de la capatul tunelului, sa ma eliberez din tortura asta zilnica..
Sa-ti raspund la intrebari cu ce as vrea si eu sa aud.. Nu ca acum nu as putea face lucrul asta, dar de ce sa mint?

K- kilometrii

Sunt kilometrii intre eu cea de acum si eu cea din viitor.
Sunt kilometrii intre tine si mine.
Sunt kilometrii de cuvinte aruncate, spuse, smulse.
Sunt kilometrii pe care i-am alergat de fiecare data cand m-am speriat de ceva, de cineva sau doar am vrut sa scap din strangerea franghiilor imaginare.
Sunt kilometrii de 'te iubesc' spus cu inima deja luand-o 857430235 kilometrii in fata ta.
Sunt kilometrii de lacrimi varsate.
Sunt kilometrii de foi patate cu cerneala aruncate oriunde vedeai cu ochii.
Sunt mii si mii de kilometrii plini cu de toate si cel mai trist e ca.. Realitatea e chiar langa tine.

J- Joc

Nu e chiar orice fel de joc. Este un joc care exista de foarte multa vreme, insa eu abia acum l-am descoperit.
E ciudat, nu are nume, nu implica doi jucatori, zaruri sau pioni. Si mai e o chestie care pentru unii poate e rea, iar pentru altii poate e buna, depinde si de cum privesti lucrurile.
Nu poti trisa.
Ce trebuie sa faci ?
Jocul iti va oferi o perioada de timp, insa tu nu vei stii cat de lunga e . Poate fi una de 7,10, 23, 11, 60 ani, poti presupune, poti face o mie de calcule sa o afli. Degeaba. Scopul jocului este ca atunci cand vei ajunge la sfarsitul perioadei sa nu-ti mai pese de cat timp a trecut ci de ce ai facut in timpul ala.
Da, exista si castigatori si pierzatori.

I- iata

...  cum am ajuns eu sa fiu o pierzatoare.
Si nu una oarecare. Nu am pierdut la jocuri de noroc, pariuri sau la mai stiu eu ce.Am pierdut bucatelele de sticla din pandantivul meu albastru ca marea, una cate una, pana cand intr-un final, am ajuns sa raman cu foarte putine.
Sincera sa fiu, nu-mi mai aduc aminte care a fost prima bucatica pierduta, acum un an sau doi, sau trei.. In orice caz, nu am pierdut-o dintr-o data, ci treptat. O data a vrut sa cada, nu am lasat-o eu, a doua si a treia oara la fel, pana cand mi-am dat seama ca nu o pot tine cu forta, asa ca am lasat o sa cada si sa ajunga in ce loc vrea ea. imi doresc si acum s o gasesc, mi e un dor nebun de ea, dar stiu ca nu o pot face sa se intoarca.Cel putin, nu acum.
  A doua ..A doua a fost cea mai brusca pierdere dintre toate. A plecat de buna voie, a plecat dintr-un loc plin de iubire, crezand ca in pandantivul nou in care va ajunge va gasi si mai multa. Da, s-a inselat. Si ma bucur.Desi din cand in cand se mai intoarce, eu stiu ca nu asa cum si-ar dori. Ar vrea sa se intoarca de tot dar nu poate. Este tinuta in loc, dar lupta sa scape. Problema acum este ca, desi sticluta poate veni inapoi, eu poate deja am inlocuit-o. Dar nu pot sa zic asta acum, inca ii pastrez acelesi loc.
  Iar a treia.. Of. Nici nu stiu cum sa vorbesc de ea. E cea mai recent pierduta. Nu stiu daca imi este dor de ea, de fapt, nu-mi e. Sunt atat de nervoasa pe ea incat as lua un ciocan, as pune-o pe fundul de bucatarie si as face-o zob. Si nu mi-ar parea rau. Desi era o bucata importanta, desi avea aceeasi forma, ea nu mai era aceeasi. Era schimbata. Albastrul devenise negru si voia sa-mi zgarie pielea cateodata cu partea ei ascutita. Cand a plecat, a avut grija sa-mi lase un semn pe piele, nici acum nu stiu ce semnifica, nici ea nu cred. A fost facut de manie, sunt sigura, o sa-i para rau cand o sa-si dea seama la ce a renuntat. La un diamant pentru a fi o tinichea. 

Multumesc sticlutelor care sunt inca aproape de mine. As fi nimic fara pandantivul asta compus din ele.