P- Poti

Uita-te la mine.
Uita-te la mine.
Nu-ti lua nicio secunda ochii de la mine, ramai hipnotizat de ei.
Asculta-ma.
Fa ceea ce-ti voi spune.
Fara sa te gandesti la consecinte, la ce-i acolo jos, ce te asteapta, la ce va trebui sa faci.
Doar..
Sari.

O- Odata

Buna. Nu ne cunoastem, nici n-am avea de unde. Si oricum, chiar daca ne-am stii, tot nu ne-am place. Ne plac lucruri diferite si vedem lumea altfel, nu credem in aceleasi lucruri si poate ca nici n-o s-o facem vreodata. De asta e mai bine ca nu ne stim.In fine. Daca tot am sunat, poti sa mi-l dai la telefon pe X? As vrea sa-i spun cateva vorbe, nu au foarte multa importanta, dar ceva in mine imi spune ca ar trebui sa i le spun. De fapt, simt ca o sa explodez eu daca n-o fac. E ca si cum am o bomba lipita de piept si o aud cum ticaie si ticaie si ticaie..non-stop..deja ma innebuneste sunetul asta pe care-l face. Iar daca nu vorbesc cu el acum, daca nu-i spun ce ma apasa, atunci bomba asta o sa explodeze. Si eu odata cu ea.. Cine stie cum ar fi atunci..
In fine, da-mi-l la telefon.Sa-i spun cat de dor imi e de el. Oh, nu de el el. De el de acum ceva timp. Patru ani mai precis. De baiatul ala cu scanteia aia in ochi, scanteie care ma innebunea, ma facea sa nu mai stiu de mine, sa dansez ca o disperata pe holuri, sa nu mai fiu atenta la nimic si sa vorbesc incontinuu de el ca si cum altceva n-ar mai exista pe lumea asta! Da..Stii ce mi-e mie cel mai greu? Sa ma trezesc dimineata. Doamne si ce chin.. Dar pana si asta a schimbat la mine! Ma trezeam la ore inumane ca sa ma duc in locul S si atunci cand deschideam ochii, ma simteam ca si cum nici n-as fi dormit. Totusi deloc obosita. Parca dormisem 14 ore, eram gata in 30 de minute si plecam. Nu ajugeam atat de repede pentru ca eram sigura ca n-o sa ne vedem chiar la prima ora a diminetii, dar stiam ca peste putin timp, privirile o sa ni se intersecteze si o sa-mi faca un semn sa-i sar in brate, iar eu exact asta as fi facut. Si ce imbratisare, Dumnezeule, corpurile noastre se contopeau in momentul ala, iar tot ce puteai sa auzi din atata vorbaraie erau rasetele noastre. OF si cat mai radeam.. Radeam tot timpul.. La cel mai mic lucru ne bufnea rasul ca doi cretini in mijlocul drumului si, frate, nici ca ne pasa ca se uita toata lumea la noi. Uneori, brusc, nici nu-mi dadeam seama cat de repede se intampla, ma lua in brate si ma cara aproape tot drumul. Tipam la el sa ma lase jos, sa mergem ca doi oameni normali, dar nu voia. Era taaare incapatanat.Nimic nu-l clintea. Imi place sa cred si acum ca poate am reusit uneori sa-i mai umbresc incapatanarea asta cand voiam eu ceva, dar sincer, nu-mi dau seama daca am facut asta. Ma rog, nu are importanta asta.
Mai vreau sa-i spun ceva. Vreau sa-i spun ca mi-e dor si tanjesc dupa saruturile lui de atunci. Astea de acum..nu mai sunt la fel. Sunt fade, parca nu mai sarut aceeasi persoana. Si mi-e sila. Da.Mi-e sila sa-l sarut pe el de acum, sa-i simt mana pe corpul meu, sa-i simt privirea asta stearsa, care nu-mi mai transmite decat un produs expirat de pe rafturile de la magazin. Doamne, intotdeauna m-au fascinat oamenii.. Te-ai gandit la cantitatea de sentimente pe care o simtim, la ce nivel suntem capabili sa ducem iubirea asta, cate putem sa suportam? Fizic mai ales. Pentru ca, iti spun, cand ma gandesc la el si-mi dau seama cat de mult l-am iubit, ma doare. Ma doare pieptul, ca apoi sa simt cum toata durerea se imprastie in tot corpul si ma simt paralizata. Ar trebui sa primim un premiu noi, cei care ne indragostim, cei care iubim, pentru ca avem puterea sa simtim dragostea la cel mai inalt nivel. Oricat de frumoasa ar fi ea, durerea vine la pachet.
Oaah, ia uite cat e ceasul! Iarta-ma ca te-am tinut atat la telefon si te-am innebunit cu atatea prostii. Simt ca si tu esti, ai fost sau sigur vei fi indragostit.In cazul in care esti, iti spun doar sa te pastrezi si pentru tine, sa nu te dai tot deodata, fii egoist si poate durerea o sa fie mai blanda cu tine. Daca ai fost, felicitari. Premiul ala nu-l poate avea oricine! Pentru ca, presupun ca stii, nu oricine e binecuvantat sa simta dragostea! Iar daca vei fi, vei fi. Si nu o sa poti face nimic in legatura cu asta. E nevoie numai de o privire si.. e vai de tine. Succes, atunci! Ne mai auzim, poate?

N-NU

Vorbeste-mi.
Nu.
Vreau sa fim din nou cum eram.
Nu.
Raspunde-mi.
Nu.
Lasa-ma sa te sarut.
Nu.
M-ai iubit?
Nu.
Ma mai iubesti?
Da.


tu..iar..

M- Mut

Nebunie, iubire, dispret, nevoie, imbratisare, liceu, ura, balcon, mb, serb, pauza, emotii, ameteala, priviri, jocuri, paris, rochia, lacrimi, pasi, hol, mov, fotbal, fuga, fug, fugi, melancolie, cantec, teatru, gol, asteptare, certuri, zambete, ochelari, antene, chiul, prieteni, impreuna, flori, inel, familie, telefon, dans, incredere, stres, teama, vis, magie, mare, cola, bronz, tarziu, tipat, geam, dimineata, bilet, goala, dor, lasitate, masti, te, iubesc, cu, tine, pentru, totdeauna.

Incerc, incerc din rasputeri sa leg cateva cuvinte despre tine si asta a fost tot ce am putut. Si ar mai fi fost...

L- Lumina

Intreaba-ma cum ma simt. Ce mai fac. Cum mai e viata mea, e roz, sar de pe un nor pe altul? Intreaba-ma daca respir iubire. Intreaba-ma daca v-as da tuturor. Intreaba-ma cate persoane as fi vrut sa ucid saptamanile astea. Intreaba-ma cate o sa mai vreau sa ucid.
Intreaba-ma daca sunt fericita, caci de aici porneste tot. O dai dracu de nota mica, te trezesti la ore inumane atat de odihnita de parca ai fi dormit 12,13 ore, te pisi pe el de ratb in zilele in care nu mergi cu masina la scoala, nu simti frigul!! Mm? Sunt fericita?
Intreaba-ma ce as face acum, unde m-as duce. Daca as pleca departe, departe, frate, de monotonia asta constanta, de atitudinea asta care ma inconjoara peste tot, de presiunea pe care o simt incotinuu..
Jur, jur, imi vine sa pun totul intr-un ghiozdan, tot ce nu mai vreau, si sa-l arunc in cea mai adanca prapastie. Si sa nu-l mai vad, sa nu mai dau de el in viata meeea..
Si apoi sa fug catre luminita aia, dada, aia de care se tot zice ca ar fi luminita de la capatul tunelului, sa ma eliberez din tortura asta zilnica..
Sa-ti raspund la intrebari cu ce as vrea si eu sa aud.. Nu ca acum nu as putea face lucrul asta, dar de ce sa mint?

K- kilometrii

Sunt kilometrii intre eu cea de acum si eu cea din viitor.
Sunt kilometrii intre tine si mine.
Sunt kilometrii de cuvinte aruncate, spuse, smulse.
Sunt kilometrii pe care i-am alergat de fiecare data cand m-am speriat de ceva, de cineva sau doar am vrut sa scap din strangerea franghiilor imaginare.
Sunt kilometrii de 'te iubesc' spus cu inima deja luand-o 857430235 kilometrii in fata ta.
Sunt kilometrii de lacrimi varsate.
Sunt kilometrii de foi patate cu cerneala aruncate oriunde vedeai cu ochii.
Sunt mii si mii de kilometrii plini cu de toate si cel mai trist e ca.. Realitatea e chiar langa tine.

J- Joc

Nu e chiar orice fel de joc. Este un joc care exista de foarte multa vreme, insa eu abia acum l-am descoperit.
E ciudat, nu are nume, nu implica doi jucatori, zaruri sau pioni. Si mai e o chestie care pentru unii poate e rea, iar pentru altii poate e buna, depinde si de cum privesti lucrurile.
Nu poti trisa.
Ce trebuie sa faci ?
Jocul iti va oferi o perioada de timp, insa tu nu vei stii cat de lunga e . Poate fi una de 7,10, 23, 11, 60 ani, poti presupune, poti face o mie de calcule sa o afli. Degeaba. Scopul jocului este ca atunci cand vei ajunge la sfarsitul perioadei sa nu-ti mai pese de cat timp a trecut ci de ce ai facut in timpul ala.
Da, exista si castigatori si pierzatori.

I- iata

...  cum am ajuns eu sa fiu o pierzatoare.
Si nu una oarecare. Nu am pierdut la jocuri de noroc, pariuri sau la mai stiu eu ce.Am pierdut bucatelele de sticla din pandantivul meu albastru ca marea, una cate una, pana cand intr-un final, am ajuns sa raman cu foarte putine.
Sincera sa fiu, nu-mi mai aduc aminte care a fost prima bucatica pierduta, acum un an sau doi, sau trei.. In orice caz, nu am pierdut-o dintr-o data, ci treptat. O data a vrut sa cada, nu am lasat-o eu, a doua si a treia oara la fel, pana cand mi-am dat seama ca nu o pot tine cu forta, asa ca am lasat o sa cada si sa ajunga in ce loc vrea ea. imi doresc si acum s o gasesc, mi e un dor nebun de ea, dar stiu ca nu o pot face sa se intoarca.Cel putin, nu acum.
  A doua ..A doua a fost cea mai brusca pierdere dintre toate. A plecat de buna voie, a plecat dintr-un loc plin de iubire, crezand ca in pandantivul nou in care va ajunge va gasi si mai multa. Da, s-a inselat. Si ma bucur.Desi din cand in cand se mai intoarce, eu stiu ca nu asa cum si-ar dori. Ar vrea sa se intoarca de tot dar nu poate. Este tinuta in loc, dar lupta sa scape. Problema acum este ca, desi sticluta poate veni inapoi, eu poate deja am inlocuit-o. Dar nu pot sa zic asta acum, inca ii pastrez acelesi loc.
  Iar a treia.. Of. Nici nu stiu cum sa vorbesc de ea. E cea mai recent pierduta. Nu stiu daca imi este dor de ea, de fapt, nu-mi e. Sunt atat de nervoasa pe ea incat as lua un ciocan, as pune-o pe fundul de bucatarie si as face-o zob. Si nu mi-ar parea rau. Desi era o bucata importanta, desi avea aceeasi forma, ea nu mai era aceeasi. Era schimbata. Albastrul devenise negru si voia sa-mi zgarie pielea cateodata cu partea ei ascutita. Cand a plecat, a avut grija sa-mi lase un semn pe piele, nici acum nu stiu ce semnifica, nici ea nu cred. A fost facut de manie, sunt sigura, o sa-i para rau cand o sa-si dea seama la ce a renuntat. La un diamant pentru a fi o tinichea. 

Multumesc sticlutelor care sunt inca aproape de mine. As fi nimic fara pandantivul asta compus din ele.

H-Hipnoza

Ai crede ca fiind doar sambata, lucrul asta anunta si o zi obisnuita. Somn de voie pana dupa amiaza, apoi un concert, apoi un suc pe D in locul X si apoi acasa, inapoi in pijamaua albastra cu ursuleti, cearceafurile albe si perna cu putin negru pe ea din momentele in care te-ai culcat machiata si dintr-un motiv sau altul ai varsat cateva lacrimi. Dar in ziua aia, fara sa stii dinainte, ai iesit din rutina ta obisnuita si, cum si tu spui, ceva magic s-a intamplat.
R. s-a intamplat. Sau mai bine spus, B. spunandu-ti ca e R in spatele tau. La fel ca la scoala, cu zambetul pe fata cand te vede, mereu bine dispus, mereu cu o dorinta arzatoare de a il lua in brate. Nici tu nu stii din ce motiv ai face asta, de fapt, n-ai avea nevoie de motiv. Se aseaza langa tine, si brusc, tot cheful de viata pe care pana in momentul ala nu l-ai avut, revine. Si era..perfect.Din vorba in vorba, ajungeti sa vorbiti de el.
Il intrebi unde e, ce mai face, ce mai stie de el.. Si ce crezi? Iti spune ca e in locul O , chiar langa tine. Si ce sa faci, sa te duci la el, sa-l iei in brate, sa-l saluti doar?
'Sa nu-i spui ca m-ai vazut. ', ii spui lui R. El ramane socat, cum altfel ar putea fi, isi taraie scaunul si-l lipeste de al tau si te intreaba daca n-ai ceva sa-i spui. Ii spui ca nu, nu s-a intamplat nimic, doar ca nu vrei sa-l vezi, sa stie ca esti mai aproape de el decat crede. Te saruta pe obraz si pleaca, ai fi vrut sa-l prinzi de mana, sa-l tragi inapoi, sa ramana cu tine, sa te.. protejeze. De ce?

Intoarce-ti privirea. Haide. E inca acolo. Si poate o sa pleci tu inaintea lui. Sau poate a plecat deja si nu l-ai vazut tu. Oare s-a intamplat asta? Nu.. Nu.. Uite-l! Uite-l cum trece razand langa cei trei prieteni ai sai, G si nu-mai-stii-cum-il-cheama, sari din scaun, mai aveai un pic si-l daramai, usor fetito, ai uitat ca tot in ritm alert a plecat si el si te-a lasat singura? Dar nu-ti mai sta gandul la nimic, ajungi in spatele lui si ii pui mainile in jurul taliei, se intoarce si.. iti sare in brate..Cu totul, cu tot corpul, cu toate emotiile. In momentul ala..In momentul ala ti-a daruit tot. Atunci ati reusit ca nu numai unul dintre voi sa fie hipnotizat de celalalt ci, de data asta, sa va hipnotizati unul pe altul. Felicitari. Era si timpul!

"Once upon a time, there was a boy who loved a girl, and her laughter was a question he wanted to spend his whole life answering."

G-Golul

Sunt in momentul ala al vietii in care nu stiu ce sa fac cu ea. E ca si cum eu as fi in punctul 1 si in fata mea se afla sosele numite de la "A" la "X" si fiecare duce catre o alta destinatie.Si nu am pe cineva langa mine, sunt singura cuc. Si nu pentru ca nu as avea atatea persoane care ar putea sta aici, nicaieri, de fapt, ci pentru ca eu nu le-am lasat. E simplu de ce. Nu ar avea cu ce sa ma ajute. Pana la urma, e alegerea mea fie ca ma voi duce pe drumul "J", fie pe "T". Sau poate pe niciunul.
E greu. Mai degraba frustrant. Cum se face ca pana acum am stiut exact care mi-e drumul si acum nu mai stiu nici cum sa ajung inapoi? Nu stiu ce sa aleg, cum sa aleg.. L. ma intelege. Mi-a spus ca si el a fost in aceeasi situatie, ca a fost la fel de dezorientat ca mine. Intr-un final, a ales drumul "M" care, spune el, a fost cel mai bun. Dar niciodata nu mi-a spus care a fost criteriul lui de eliminare a celorlalte posibilitati. Ma rog, asta cred ca tine de fiecare in parte, ce poate, ce ii place samd.
Eu acum nu stiu ce imi place, adica stiu. Dar de fapt nu stiu. Vezi? E complicat. Si ideea e sa ajung pe drumul cel mai bun, unde nu trebuie sa muncesc o zi din toata viata mea datorita alegerii mele. Mai am foarte putin timp de stat aici, nicaieri, in speranta de a face totusi un pas. Incet, incet..

Noroc sa fie. (?)

F-Fantoma

Nu stiu cine esti. Nici nu imi dau seama de ce ai aparut. Culmea e ca ma bucur ca ai aparut. Parca prezenta ta, zambetul tau, jocurile tale ma incarca cu o doza maare de energie, de fericire de fapt.Deci.
Ce-mi faci?

E-(r)Enunt

Imi datorez mie asta.De prea multa vreme.Fiecare lucru care imi amintea de tine imi spunea "gata,acum e momentul.trebuie s-o faci.' . Dar am tras de timp.'Nu azi, maine.', spuneam de fiecare data...
Maine.

Azi, azi e maine.Azi, eu renunt. Renunt la tine, la noi, la tot. Si respir usurata. Am aruncat piatra cu numele tau scris pe ea in mare si nimeni n-o s-o mai gaseasca.

Te sarut.

D- despartirea

E uimitor cat de important poate fi un semafor. Si cat de util ar fi in fiecare moment din vietile noastre, nu numai pe strada.
Totul ar fi mai usor, nu? Sa stii pe cine sa iubesti, pe cine sa nu , sa faci un lucru cu toata fiinta ta sau poate nu.
Iti mai aduci aminte semaforul de la acea strada cu acele fantani si cu acel apus care parca ne soptea ca odata cu el apunem si noi?Sau poate celalalt semafor care fura sarutari blajine si priviri ascunse.Ai uitat.. Nu-i nimic, nu te invinovatesc.Pentru tine era verde , iar pentru mine rosu , ai traversat spre statie unde o adiere blanda de vant te-a luat. Acum, oriunde ai fi, faci ceea ce-ti place.Imposibilul posibil.Caci asta erai tu pentru mine, erai un portelan din vitrina mamei neatins de nimeni de frica sa nu-l sparga..

Dar ce trist imi pari a fi acum, parca te-ai schimbat.Spune-mi, cine ti-a furat stralucirea ochilor caprui si mici?O vei mai recapata vreodata? Spune-mi ca da, minte-ma, si am sa te cred asa cum am crezut fiecare minciuna de-a ta, fiecare 'te iubesc' si n-o sa-mi para rau.Cum nu mi-a parut nici atunci.Am sa traversez pe rosu si o voi lua la fuga catre tine, pentru a te strange puternic in brate si am sa strig cat ma vor tine plamanii 'mi-a fost dor, dor, dor de tine!'. Ma va auzi toata lumea, poate atunci isi vor da seama cat de mult gresesc si cat de prosti sunt lasand lucrurile magice sa treaca pe langa ei , vreau sa treaca pe rosu sa simta ce am simtit eu caci.. e doar iubire. Si vrei sau nu, la un moment dat tanjesti cel mai mult sa respiri doar asta.

"m-am mutat."
"nu.."

C-ceas

Iti rezerv toate dorintele de la 11:11.
Si nu numai...

B-b day

E 11 si e tarziu.Mi-e somn si parca nu sunt gata.Mai am nevoie de timp pana cand o sa ma eliberez cu totul.
De tine,de noi,de tot.Vreau sa se transforme totul intr-o piatra,ca apoi s-o arunc intr-un ocean adanc si sa ramana acolo pentru totdeauna.Sa n-o mai gaseasca nimeni,nici macar noi,ca numai oceanul sa stie unde a ascuns-o.
Nu stiu,iti jur ca nu stiu daca sunt lacrimi de fericire sau tristete stiind ca nu ai uitat,ca poate poate nu ti-ai adus aminte din cauza facebook-ului ci ai stiut.Ca azi,azi nu e ca ieri sau maine.Ca azi,ma astept sa-mi adresezi tu primul un cuvant asa cum nu ai mai facut de cateva luni incoace.
Azi a lipsit ceva.Am avut alaturi de mine 14 chipuri dragi,suflete ale mele,dar parca nu era formatia completa.
Tu esti piesa de puzzle care lipseste.
Si nu te mai gasesc..de atata vreme.
Ajuta-ma.

Alfabet ; a-aberatie

Astazi iti scriu pe fuga.Nu mai sunt atenta la semnele de punctuatie,la nimic.Voi da frau nervilor mei si sentimentelor mele care sper sa te cuprinda asa cum m-au cuprins si pe mine,atunci,odata,candva,la blocul N dupa gangul X unde ne-am jucat,cautat si..gasit.de unde trebuia sa fug de tine,sa ma duc pe strada P. catre M1,sa transformam orasul in labirintul nostru,poate i-am fi dat si un nume atunci cand am fi gasit iesirea,dar nu stim unde e,habar nu avem,si nici ca am mai vrea sa aflam.Dar nu-i nimic,tu esti intr-un capat eu sunt in celalalt,dorul tipa si vrea sa-l auzi dar esti prea departe,undeva,esti ascuns,si as vrea sa stiu,sa te aud.tipa,tipa cat te tin plamanii am sa te aud si am sa fug catre tine,ma voi ghida dupa vocea ta si poate ca te voi gasi.poate.
mi-e somn si vreau sa dorm,sa ma intind pe iarba la soare ca atunci cum faceam cu tine si imi spuneai 'nu vreau sa ma duc acasa e cald si bine afara' si aveai dreptate era perfect, era vremea noastra,o vreme oarecare E cu marea de albastru deasupra noastra si stii doar cat iubim noi marea..Apoi cand ne-a chemat la ea am plecat eu prima,te-am lasat pe strada R si eu am plecat pe plaja M,si ce plaja fierbinte cu nisip stralucitor.. Voiam sa te sun,sa-ti invat numarul zero sapte .. si sa iti spun ca pe prosopul meu albastru mai am un loc si ca vreau sa ma iei pe sus cum numai tu faci si sa ma arunci in mare sa razi sa rad OF! ce frumos ar fi fost.. Am fi facut castele din nisip,si ne-am fi luat micul dejun in fuga o inghetata cu ciocolata caramel si menta am fi adunat scoici sa mi le pui in par si noaptea tarzie ar fi fost prietena noastra cea mai buna..
I-am fi cantat orice,despre P.U.,i-am fi spus poate de M1 sau Aviatorilor sau Lacul H. I-as fi cantat de toate,doar sa ma auda,sa fie geloasa pe povestea mea,caci e doar a mea si nu o impart cu nimeni,cu nimeeeeeeni,voiam sa strig 'respir iubireeeeeeeeeeeeeeeeeee!" si chiar asta faceam...
Maine voi cauta iesirea din labirint.. si daca am sa te gasesc atunci te voi strange tare tare tare in brate si iti voi spune cat de dor imi e de tine.. daca nu,e ultima data cand iti scriu,iti voi lasa pagini goale F pentru a putea respira TE ROG TE ROG rezista!!

Te rog adu-ti aminte de saritura L de zambetul Q de porecla S de mine de vara de bloc de liceul C.

Ma semnez A sau T sau S

incendiu!

Stiu ca ar trebui sa uit Piata Unirii.Sa nu-ti mai aud pasii de fiecare data cand ma indrept catre banca unde ai vrut sa ma saruti prima data.Si ce sarut a fost,apoi,de mult asteptat.Parca buzele ne-au luat foc,lumea striga 'Incendiu!!',dar nimeni n-a sarit sa-l stinga.
Ce a fost atunci?Inceputul sau sfarsitul?



Sugar,we're going down.

Ploaia si focul

Ne-am ratacit printre promisiuni spuse la semafor cand te opreai sa imi saruti fruntea.
Ne-am pierdut printre zecile de pietoni care treceau ca valurile printre noi.
Si am incercat sa ne regasim printre cuvintele dulci pe care incercam sa ni le spunem,dar asta nu s-a intamplat niciodata.
M-ai lasat sa alunec pe derdelusul tristetii si nu ai fost jos sa ma prinzi.M-ai lasat sa cad,si cad,cad..

Aud notele de dragoste pe care obisnuiai sa mi le canti in diminetile tarzii. Dar apoi au fost inlocuite cu sunetul pasilor tai grei pe parchetul subred.

Marea te striga,ma intreaba unde ai plecat.Si ma cearta,isi arunca valurile spumoase asupra-mi, iar nisipul ma arde.

Imi las cana cu ceai pe noptiera unde obisnuiai sa-ti pui cartea langa a mea si dorm pe partea ta de pat.Perna inca mai miroase a tine,a nopti pierdute soptindu-mi sperante.

Luna nu mai straluceste,e intuneric bezna si veioza nu mai merge.Au murit toate,mi-ai luat tot ce aveam mai de pret.Mi-ai furat cuvintele,notele de dragoste,sperantele si marea.
Mi-ai lasat singuratatea si frunzele melancolice care se strecoara prin fereastra din camera noastra.
Ploaia incepe,si eu incerc sa-i dau foc.Sa vezi fumul care se ridica in aer,sa ma auzi cum te strig in fiecare seara si te rog..te rog sa te intorci sa ma opresti din cadere..

T.

Comoara

Te grabesti. Dar nu e o graba ca oricare alta. Nu ai intarziat la ora de germana,la intalnirea cu cea mai buna prietena sau la intalnirea cu tipul de care iti place,dar negi asta incontinuu.
E o graba placuta. Si te mira lucrul asta,e prima data cand gusti sentimentul asta. Ce e culmea e ca iti place. Ca e dulce si placut.
Parca dansezi.Parca dansezi si canti de fericire. Si te intrebi cum de ai starea asta tocmai acum,cand pana atunci purtasesi in minte ganduri care nu-ti mai dadeau pace,si in suflet sentimente pe care cu greu le-ai suportat .
Dar acum totul pare usor..simplu.Ca si cand ai lua totul in joaca si lumea ar fi scena,iar tu esti omul care incarca multimea cu sentimente de tot felul! Si razi. Daa.. Ce zambet frumos si inocent ai.. Ti-era dor si tie sa-l simti din nou alaturi de tine. Ai vrea sa-l intrebi,sa-l certi. Sa stii unde a fost pana acum.De ce s-a lasat luat de el. Dar preferi sa ii urezi 'bun venit acasa!' si sa il duci pe cele mai mari culmi! Stii ca te va urma,ai incredere ca acum nu o sa te mai paraseasca niciodata.
Deschizi usa,urci scarile pana la etajul doi.In timp ce apesi pe soneria veche,te intrebi ce comoara iti va arata de data asta.
Pasii lui grei se aud.Stii ca urmeaza sa-ti deschida usa.Te saluta ca de obicei,iti spune 'fetita' pentru ca in ochii lui batrani nu ai incetat niciodata sa nu mai fii una. Dar nu te-a deranjat niciodata, ba mai mult, adorai sa te strige 'fetita'. Cand erai mica te intrebai daca nu cumva a uitat cum te cheama.Acum razi de lucrul asta pt ca stii ca era cel mai frumos cuvant de alint pe care l-ai auzit vreodata.
Ea e tot acolo.Dupa 30 de ani, sta in acelasi loc,cu aceeasi privire pierduta.Si te intrebi ca de fiecare data cand o vezi la ce se gandeste.Sau ce vede.Ai vrea sa stii,dar nu vei afla niciodata. Sau pur si simplu iti va arunca acelasi raspuns ca intotdeauna.Va muri.Te enerveaza! Te enerveaza al dracului de rau ca e atat de impacata cu gandul asta,ca a fost impacata cu el de cand si-a spus ca nu mai are pt ce lupta. Si vrei sa lupte, desi acum e prea tarziu pt asta.Dar in timpul ramas vrei sa lupte pt tine,pt ca stii ca daca nu ea ti-ar spune 'mama,ai grija,uita-te si tu cate nenorociri se intampla,sa ai grija mereu!!" nu ti-ar mai spune nimeni..asa cum spune ea. Dar taci si ii uzi florile asa cum te roaga desi stie ca nu-ti plac.Dar acum vrei sa le uzi,si regreti momentele in care i-ai spus ca nu vrei.
Te asezi in fotoliul cel mare si moale.Mereu ti-a placut sa stai acolo si sa vorbesti cu ea de tot felul de aiureli.Dar erau discutii speciale pentru tine, nu banale asa cum ar putea parea la prima vedere.Ai fi vrut sa-i povestesti de prima ta iubire adevarata,dar ai stii ca nu ar intelege.Si nu iti pare rau,in mintea ta i-ai povestit de fiecare baiat care te-a dat peste cap la vremea lui,sau despre fiecare sentiment de care ai avut parte pana atunci.Probabil ti-ar fi dat un sfat si ti-ar fi povestit la randul ei de fiecare tip care a strigat-o la poarta.Dar nu era deloc asa. Nu au fost mai multi,poate nici nu ar fi vrut. A fost doar unul.Unul bun,atunci,cred eu,viciul ei.Erau doar ei doi si restul lumii. Comoara lor cea mai pretioasa. Iubirea. Ai fi vrut sa te lase sa vezi cum e,cat de tare straluceste. Dar nu ai voie,nu acum. Stii ca la momentul potrivit vei deschide acelasi cufar cu cea mai mare comoara care a existat vreodata.Si atunci,vei stii ca esti cel mai bogat om din lume.

Mi-ai promis. Te rog sa fii bine.
Te rog sa-ti duci promisiunea pana la capat.




Pentru mine..