Bam.Si muzica incepu.Ei erau in fata, iar noi in spate muream de ras pentru ca unul dintre ei se impiedicase.Voiam sa ne prefacem ca suntem doar niste simple copile care sunt uimite de ceea ce vad.Si chiar eram.Vedeam o energie aparte, o energie de care ne fusese extrem de dor.
Apoi veni randul nostru.O miscare cu mainile suus (!) si am privit cerul.M-am simtit libera.LIBERA!Imi venea sa tip, voiam sa dau tot ce e mai bun din mine! Fiecare miscare a fost facuta cu un zambet imens pe fata mea,nu m-am gandit la nimic.Sangele imi pulsa prin vene, si.. Totul se termina.Brusc,cele patru secunde de final se terminasera.
Nu eram fericita.Eram chiar trista.
Flashmobul asta mi-a demonstrat ca tot ceea ce e frumos... trece repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu