luni, 31 mai 2010

Va rugam sa nu inchideti programul!

Anul trecut plecau ei,anul asta plecam noi.
Nu stiu unde plecam, dar un lucru stiu sigur.Fiecare pleaca pe drumul lui,fara sa arunce vreo privire inapoi.Nu stiu cat m-am schimbat de a lungul acestor 8 ani petrecuti in acelasi loc cu aceleasi persoane.Mi-e greu,mi-e greu sa ma gandesc la ei ca parte a trecutului meu.

Totul incepe intr-o zi de septembrie cand esti cu mama de mana, cu ghiozdanul in spate si cu multe emotii in spatele zambetului pe care il afisezi.Apoi, cunosti persoanele cu care vei sta 4 ani de zile,cu care ti se vei termina perioada de copilarie.Rasete,plansete,suparari..Tot tacamul de care vei avea parte atatia ani.
Apoi, se termina totul intr-o zi de vara,in iunie..Plansete peste plansete.Dar asa e fiecare sfarsit.Dupa parerea unora e fericit, si a altora e dureros.
Mi-e freu sa cred ca pentru voi,cei cu care mi-am petrecut copilaria, e o usurare sa "scapam" unii de altii.E dureros.Pentru mine asa e.Ma desparte de niste bucati ale sufletului meu,si doare.
Parca am spart o oglinda si nu o mai pot repara niciodata.

Poate m-am schimbat si eu, poate ca ne-am schimbat toti.Poate ca nu mai suntem aceeasi copilandrii care spera sa ramana pentru totdeauna impreuna.
Fizic nu o sa mai fim impreuna asa curand.Dar sufleteste..Eu o sa fiu mereu cu voi,pana si cu cei care m-au enervat toti acesti 8 ani.Sunteti o parte din mine,si la naiba! Nu pot nega asta,oricat as vrea,oricat am spus ca va urasc..

Am cele mai bune prietene, iar pe urmatoarea o descopar abia acum.

You know you love me !

Un comentariu:

Anonim spunea...

i know i love you!